Frații copiilor cu dizabilități: trăiri și emoții

Este firesc ca frații copiilor cu dizabilități să aibă o varietate de reacții emoționale, care pot fi atât pozitive, cât și negative. Copiilor le este mai greu în cazul în care fratele/sora cu dizabilitate are un comportament provocator sau dificultăți de comunicare. Vârsta, personalitatea, temperamentul și ordinea nașterii copilului pot afecta modul în care se simte atunci cînd în familie se educă un frate/ o soră cu dizabilități. Discuțiile despre ceea ce simt și suportul acordat pentru a-și conștientiza sentimentele, îi ajută enorm.
Body

Avantajele de a avea frați cu dizabilități

Există multe aspecte pozitive pentru copilul tău în a avea un frate cu dizabilități.

Copiii care au un frate cu dizabilități sunt adesea mai grijulii și mai amabili, mai sensibili și mai receptivi la nevoile celorlalți, mai toleranți și plini de compasiune, mai maturi, mai responsabili, mai independenți și mai empatici. De asemenea, este puțin probabil să privească propria lor sănătate ca fiind un lucru de la sine înțeles.

Ce pot simți și gândi frații despre dizabilitate

Frații copiilor cu dizabilități au momente bune și momente mai puțin bune, la fel ca toți ceilalți copii. Este normal ca copilul tău să aibă o mulțime de sentimente diferite față de situația familială.

Uneori, copilul tău care se dezvoltă normal s-ar putea simți fericit în legătură cu lucrurile bune care se întâmplă – de exemplu, când fratele sau sora sa cu dizabilități începe să vorbească. Alteori s-ar putea să se simtă trist, supărat sau confuz în legătură cu lucrurile care se întâmplă – de exemplu, dacă fratele sau sora sa cu dizabilități ia o jucărie sau merge la spital.

Cum îi ajutăm pe copii să gestioneze situația

Să discuți cu copilul tău despre dizabilitatea fratelui este unul dintre cele mai importante lucruri. Încearcă să răspunzi într-un limbaj pe înțelesul lui și spune-i că-i înțelegi frustrările. Ai putea să faci următoarele:

 - Încuraja-ți copilul să vorbească despre sentimentele sale. Asigură-l că nu este nimic în neregulă cu ceea ce simte.

- Discutați despre viitor. Spune-i copilului care sunt șansele ca ceva anume să se întâmple cu fratele cu dizabilități și încearcă să fii optimist/ă, cât și realist/ă în legătură cu posibilele scenarii.

- Încurajează-l să pună întrebări și răspunde-i sincer. Întrebări posibile ar fi: „S-a întâmplat din cauza mea?”, „Pot să mă îmbolnăvesc și eu la fel?”, „Se va vindeca?”.

 - Discutați despre cum reacționează alți copii, adulți la dizabilitatea fratelui său și la sentimentele pe care le poate avea în legătură cu acest aspect ( mândrie, furie, supărare etc). Ajută-l să conștientizeze cum să discute despre fratele său și cum să răspundă celor din jur. Discutați despre cum, uneori, unii copii, dar și adulți spun lucruri care supără, dor, doar pentru că nu înțeleg exact care este problema.

Reguli și responsabilități

Frații copiilor cu dizabilități, pot să-și formeze o imagine precum că responsabilitățile în familie nu au fost distribuite corect și că sunteți nedrept cu el. Pentru a preveni sau evita astfel de situații, ai putea să faci următoarele:

- Explică-i că atât copiii, cât și adulții trebuie să facă anumite lucruri, chiar dacă nu își doresc să le facă.

- Caută să stabilești reguli clare pentru ambii copii. Spre exemplu, nu accepta comportamentul agresiv nici din partea copilului cu dizabilități, și nici din partea fratelui său.

- Implică-l în luarea deciziilor, ținând cont și de lucrurile pe care vrea să le facă.

- Încurajează ajutorul între ei, însă, fără sacrificări. Delegă responsabilități care i se potrivesc.

- Convinge-te că toți membrii familiei au sarcini de făcut, inclusiv și cel cu dizabilități. Asigură-te că toată lumea are un rol în familie, inclusiv copilul cu dizabilități și că toți fac tot posibilul pentru a și-l îndeplini. Aceasta poate ajuta la diminuarea stresului și a tensiunii în casă.

Iată câteva dintre variatele sentimente pe care le au frații copiilor cu dizabilități:

Mândrie

Copilul tău s-ar putea să se simtă mândru că este fratele unui copil cu dizabilități și să fie mulțumit când fratele sau sora sa învață o nouă abilitate, cum ar fi să urce pe o scară la locul de joacă. Copilul tău s-ar putea simți, de asemenea, mândru că înțelege dizabilitatea. 

Furie, resentimente și gelozie

Copilul tău ar putea crede că fratele său cu dizabilități primește prea multă atenție. De exemplu, ar putea fi gelos că fratele său merge la terapie. S-ar putea să simtă că îți ocupă mult timp și îl împiedică să poată face ceea ce își dorește.

Copilul tău ar putea simți că regulile și responsabilitățile familiei nu sunt corecte. De exemplu, s-ar putea simți furios dacă fratele său are mai puține sarcini sau nu are sarcini de făcut în casă sau dacă fratele său pare să „scape” cu un comportament provocator.

Rușine și vinovăție

Copilul tău s-ar putea să fie jenat de felul în care arată și se comportă fratele său în public și despre ce ar putea crede prietenii săi. De exemplu, s-ar putea gândi: „Nu vor dori să fie prieteni cu mine dacă îl văd pe fratele meu lovindu-se cu capul”. S-ar putea să se simtă vinovat că a avut aceste gânduri.

Copilul tău s-ar putea simți, de asemenea, jenat să răspundă la întrebări despre fratele său, mai ales dacă nu înțelege dizabilitatea și ce a cauzat-o.

Tristețe

Copilul tău s-ar putea simți trist că fratele sau sora sa nu poate face atât de mult pe cât poate el sau pentru că nu poate juca aceleași jocuri cu fratele său, așa cum pot face alți frați. S-ar putea să fie trist doar pentru că viața de familie nu mai este ca înainte.

Teamă și îngrijorare

În funcție de stadiul de dezvoltare al copilului tău, s-ar putea să-și facă griji dacă se va îmbolnăvi și el sau cu privire la cât de bolnav este fratele său. Aceasta poate fi o problemă în special dacă copilul tău nu înțelege ce este dizabilitatea, ce a cauzat-o sau de ce fratele său are nevoie de medicamente sau de intervenții medicale.

Dacă copilul tău cu dizabilități are un comportament provocator și imprevizibil, aceasta ar putea fi o îngrijorare pentru fratele său. S-ar putea să-și facă griji cu privire la momentul în care va re-apărea comportamentul negativ și îi va fi teamă că ar putea fi rănit.

Dacă copilul tău este mai mare, s-ar putea să-și facă griji cu privire la responsabilitatea și rolul pe care îl va avea în viața fratelui său. S-ar putea să-și facă griji că își va petrece viața de adult îngrijindu-și fratele.

Copilul tău s-ar putea să fie pur și simplu speriat în legătură cu ceea ce se va întâmpla cu el, cu fratele său sau cu întreaga familie în viitor.

Un sentiment de singurătate

Copilul tău s-ar putea simți singur pentru că simte că nimeni nu înțelege cum este să ai un frate cu dizabilități. Dacă copilul tău are responsabilități de îngrijire, s-ar putea să simtă că nu are suficient timp pentru prieteni sau s-ar putea să nu vrea să-și invite prietenii, deoarece fratele sau sora lui trebuie să fie prezent(ă) cu ei.

Stres

Copilul tău s-ar putea simți stresat din mai multe motive. De exemplu, ar putea simți că ești stresată sau ar putea încerca prea insistent să fie bun și să nu creeze probleme.

Dacă copilul tău este mai mare, s-ar putea să pună presiune ridicată asupra propriei personalități pentru a rezolva sau a face față problemelor personale, fără să-ți ceară ajutorul, pentru că nu vrea să fie o povară în plus pentru tine.

Vei sprijini toți copiii din familiei, indiferent de dizabilitate, spunându-le că este în regulă să se simtă uneori furioși și îngrijorați iar alteori fericiți și mândri. Toate aceste sentimente sunt normale și de înțeles.

Factori care afectează gândurile și sentimentele 

Multe lucruri pot afecta modul în care frații copiilor cu dizabilități gândesc, simt și se comportă. Unele sunt individuale pentru copilul tău, cum ar fi vârsta, personalitatea, temperamentul sau ordinea nașterii. Însă, pot exista și alte lucruri externe care ar putea afecta felul în care se simte copilul tău.

Vârsta
Dacă copilul tău este mai mare, probabil că îi va fi mai ușor să înțeleagă și să se adapteze la situație. Un copil mai mic ar putea fi mai îngrijorat în legătură cu el însuși. De exemplu, s-ar putea gândi: „Mă voi îmbolnăvi și eu?”

Ordinea nașterii
Copiii născuți într-o familie în care un copil cu dizabilități este fratele lor mai mare, în general, acceptă fără efort acest lucru deoarece ei nu au cunoscut o altă experiență. Este, totuși, foarte important să fie conștienți de gândurile și sentimentele lor.

Tipul sau severitatea handicapului
Copiilor le este adesea mai greu dacă fratele lor are probleme în a comunica dorințele sau nevoile sau are un comportament provocator. Dacă copilul tău nu-și poate înțelege fratele sau viceversa, acest lucru poate afecta major relația.

Nevoi medicale și de îngrijire
Dacă copilul tău cu dizabilități are nevoie de îngrijire și servicii suplimentare, ar putea însemna că familia ta trebuie să facă schimbări care afectează rutina familiei și viața de zi cu zi. De exemplu, ar putea afecta asupra prezenței la școală sau ar putea schimba activitățile pe care le faceți împreună.

Bunăstarea familiei și a părinților
Modul în care familia ta se adaptează la prezența unui copil cu dizabilități, inclusiv relația cu partenerul tău, poate influența bunăstarea copiilor tăi.