Pălmuirea copiilor este inadmisibilă

Pălmuirea copiilor: ce trebuie să știi

Pălmuirea este o pedeapsă fizică.

Deși se crede că pălmuirea funcționează, deoarece copiii se opresc din ceea ce fac atunci când primesc o palmă, pălmuirea nu este o alegere bună pentru disciplină!  Asta pentru că nu îi ajută pe copii să învețe despre autocontrol sau despre comportamentul adecvat. De fapt, când este pălmuit copilul are o imagine negativă despre el însuși. Va începe să creadă că nu este iubit sau că este o persoană rea.

Pălmuirea are alte trei mari dezavantaje.

În primul rând, există riscul ca pălmuirea să rănească copilul.

În al doilea rând, le poate transmite copiilor mesajul că lovirea altor persoane este o modalitate acceptabilă de a face față unor emoții puternice.

În al treilea rând, pedepsele fizice, cum ar fi pălmuirea, pot duce la probleme pe termen lung în ceea ce privește sănătatea și dezvoltarea copiilor. Copiii care sunt pălmuiți pot deveni mai agresivi. Pe măsură ce cresc, este mai probabil ca aceștia să dezvolte un comportament dificil, anxietate sau depresie. Nu vrei asta pentru copilul tău!

Există metode mai bune decât pălmuirea pentru a-ți îndruma copiii spre un comportament bun.

Alternative la pălmuire: cum să ajuți copilul să se comporte adecvat

Una dintre cele mai bune modalități prin care părinții pot evita situațiile în care ar putea simți nevoia de a da o palmă este de a crea oportunități pentru copii! 

În primul rând, construiește o relație de dragoste și siguranță cu copilul tău. Dacă copilul tău știe, în fiecare zi, că este iubit și apreciat, este mai probabil să se comporte într-un mod care să te mulțumească.

Existența unor reguli clare în familie este un pas important. Regulile îi permit copilului să știe la ce comportament te aștepți, prevenind multe probleme.

Copilul tău are destule activități? Consultă articolele despre joacă pentru a găsi idei simple pentru a ține copilul ocupat, activ (în moduri acceptabile) și pentru a învăța. Poți, de asemenea, să  previi problemele în situațiile în care copilul tinde să se comporte în moduri inadecvate. De exemplu, mergi cu copilul la cumpărături după ce a tras un pui de somn sau a luat o gustare.

Dacă copilul tău se comportă într-un mod inadecvat, este o idee bună să analizezi ce se întâmplă în mediul copilului tău. Este ceva care îl îngrijorează sau îl frustrează? Toată lumea este stresată de restricțiile Covid19, de exemplu. În cazul copiilor foarte mici, schimbarea mediului poate însemna pur și simplu mutarea obiectelor care se pot sparge din raza sa de acțiune, astfel încât să eviți să spui mereu „nu”.

Uneori, doar distragerea atenției copilului tău într-o situație dificilă este suficientă pentru a reduce comportamentul inadecvat.

Folosirea consecințelor în locul palmelor

Preșcolarii pot fi suficient de mari pentru a răspunde la consecințele logice ale comportamentului lor negativ. De exemplu, dacă copilul tău continuă să-și arunce jacheta pe podea în loc să o îmbrace, nu va putea merge în parc astăzi. Dar consecințele vor funcționa pe termen lung doar dacă le combini cu strategii pozitive pentru a încuraja un comportament bun.

Consecințele nu sunt recomandate pentru copiii sub trei ani, pentru că bebelușii și copiii mici sunt prea mici pentru a înțelege că o consecință a avut loc din cauza unui lucru pe care l-a făcut.

Gestionarea frustrării, a furiei și a stresului parental

Gestionarea propriilor sentimente este o parte importantă a creării unui mediu familial cald și iubitor care să ajute copilul să se comporte bine.

Dacă reușești să îți gestionezi propriile sentimente de furie sau de frustrare în mod pozitiv și sănătos – de exemplu, rămânând calmă, respirând adânc sau îndepărtându-te liniștită – îi dai copilului un  exemplu de comportament demn de urmat! 

Dacă de multe ori te simți stresată și furioasă și nu știi cum să te eliberezi de sentimente, poate că ar merita să cauți câteva strategii de gestionare a stresului și a furiei.

Iar dacă simți nevoia să îți pălmuiești bebelușul sau copilul, pune-l într-un loc sigur – de exemplu, un pătuț – sau roagă pe altcineva să îl țină în brațe pentru o vreme. Ia-ți o pauză până când te simți mai calmă. Încearcă să mergi într-o altă cameră pentru a respira adânc sau apelează la un membru al familiei sau la un prieten pentru a discuta despre asta.

Dacă te simți des în acest fel, vorbește cu medicul de familie sau cu o altă sursă de sprijin!

Dacă îți este dificil să gestionezi comportamentul dificil al copilului, consultă medicul de familie sau apelează la o linie telefonică de asistență parentală pentru sprijin și sfaturi!