Semne comune ale suferinței psihosociale la copii

Modul în care copiii reacționează la situații de criză poate varia în funcție de o mulțime de lucruri, printre care și vârsta lor. Chiar și copiii care nu par să fie afectați la început de o anumită situație de criză pot trece prin etape de comportament nepotrivit sau pot manifesta semne de stres în săptămânile ce urmează.

Iată câteva moduri des întâlnite prin care copiii reacționează când sunt stresați:

Vârsta	Reacția
0-3 ani	Este mult mai atașat de persoanele care îl îngrijesc - Hiperactivitate crescută Regresul la comportamente de copil mai mic - Este mai temător Schimbări în tiparele alimentare sau de somn - Este mai solicitant Iritabilitate crescută - Plânge mai frecvent
4-6 ani	Atașat de adulți - Devine mai puțin activ sau hiperactiv Regresul la comportamente de copil mai mic Schimbări în tiparele alimentare și de somn - Nu se mai joacă Iritabilitate crescută - Preia rolurile adulților Concentrare scăzută - Nu mai vorbește Mai anxios și mai îngrijorat
7-12 ani	Devine retras - Agitație Grija frecventă față de ceilalți - Memorie slabă și concentrare scăzută Schimbări în tiparele alimentare și de somn - Simptome fizice/ psihosomatice Din ce în ce mai temător Iritabilitate crescută Agresivitate frecventă Vorbește frecvent despre eveniment sau se joacă jocuri repetitive Se simte vinovat sau se învinovățește
13-17 ani (adolescenți)	Suferință intensă - Își asumă mai multe riscuri Este preocupat excesiv de ceilalți - Agresivitate Sentimente de vinovăție și rușine - Autodistructiv Sfidează din ce în ce mai mult autoritatea - Se simte deznădăjduit

Copiii la care se observă aceste semne pe o perioadă îndelungată de timp vor avea nevoie de ajutor de specialitate:

Este retras, foarte liniștit, se mișcă foarte puțin sau deloc
Se ascunde sau se rușinează în prezența altor oameni
Nu le răspunde celorlalți, nu vorbește
Manifestă îngrijorare extremă și constantă
Manifestă simptome fizice de stare de rău; tremurat, dureri de cap, pierderea apetitului, dureri
Manifestă agresivitate și dorința de a face rău altora
Este confuz sau dezorientat

Cum poți crea un mediu benefic pentru copilul aflat în situații de stres

Uneori poate fi dificil să protejezi sau să izolezi copilul de stresorii din mediu, mai ales dacă nu ai control asupra acestora. Există totuși câteva lucruri simple pe care părinții le pot face pentru a crea un mediu benefic pentru copiii și pentru a reduce impactul situațiilor de stres.

NOU-NĂSCUȚI

Asigură-te că sunt într-un loc sigur și cald.
Asigură-te că se află departe de zgomote puternice.
Oferă îmbrățisări calde.
Repectă pe cât posibil un program regulat de masă și somn.
Folosește o voce calmă și liniștită.

COPII MICI

Oferă mai mult timp și atenție.
Amintește-le mereu că sunt în siguranță.
Explică-le că nu este vina lor că s-au întâmplat lucruri rele.
Evită separarea copiilor mici de persoanele care îi îngrijesc, de frați, surori sau persoane la care țin.
Respectă rutinele obișnuite și programul normal, atât cât este posibil.
Oferă răspunsuri simple despre cele întâmplate fără a da detalii înfricoșătoare.
Permite-le să stea lângă tine dacă se tem sau sunt nesiguri.
Fii răbdător cu copiii care încep să manifeste comportamente pe care le aveau când erau mai mici, cum ar fi să-și sugă degetul sau să ude patul.
Oferă ocazii pentru joacă și relaxare, dacă este posibil.

COPII MAI MARI ȘI ADOLESCENȚI

Oferă-le timpul și atenția ta.
Ajută-i să respecte rutinele obișnuite.
Oferă informații reale despre cele întâmplate și explică ce se petrece.
Dă-le voie să fie triști și nu te aștepta să fie tari.
Ascultă-le gândurile și temerile fără a judeca.
Propune reguli și așteptări clare.
Întreabă-i despre pericolele ce îi pândesc, oferă-le sprijinul tău și discută despre cele mai potrivite moduri prin care pot evita să fie răniți.
Încurajează și acceptă ocaziile în care copilul poate fi de ajutor.

Sfaturi generale

- Arată-ți afecțiunea față de copil îmbrățișându-l și ținându-l de mână. Spune-i că îl iubești. Acest lucru îl va ajuta să se liniștească și va ajuta la menținerea unei relații pozitive.

- Încearcă să creezi în mod regulat timp și spațiu pentru a interacționa unul la unul cu copilul tău.

- Încurajează-ți copilul să țină un jurnal.

- Rutinele obișnuite au fost date peste cap și este important să reorganizezi aceste rutine pentru a crea stabilitate și predictibilitate pentru copil (în măsura în care este posibil). Încearcă să menții rutina de somn la aceeași oră și să integrezi și câteva activități de învățare.

- Încurajează-ți copilul să se joace.

- Controlează expunerea copilului la știri.

- Dacă copilul vrea atenția ta însă nu poți să îi oferi atenție imediat, asigură-te că știe că îl vei asculta cât de curând posibil.

- Încurajează moduri sigure prin care adolescentul tău poate experimenta independența, de exemplu poate face o scurtă plimbare zilnică neînsoțit sau poate să fie responsabil cu respectarea propriei rutine zilnice. Comunică deschis cu copilul despre așteptările tale sau despre motivele ce au dus la luarea unor anumite decizii.