Recomandări generale pentru copiii cu pierdere în greutate
Scăderea în greutate (sau creșterea insuficientă în greutate), în diferite grade, poate apărea în orice moment al vieții unui copil și este cel mai adesea rezultatul unei boli și/sau al malnutriției. Pregătirea adecvată a mesei, oferirea mai frecventă a alimentelor de calitate superioară și o relație părinte-copil în concordanță cu nevoile copilului vor face posibilă compensarea treptată a pierderii sau câștigului insuficient în greutate.
Body
Pierderea în greutate sau creșterea în lungime/înălțime care nu este însoțită de creșterea corespunzătoare în greutate la un copil, este cel mai adesea rezultatul unei boli și/sau al malnutriției. Știind că alimentația optimă în timpul copilăriei timpurii este esențială pentru dezvoltarea potențialului deplin al unui copil, vei încerca să abordezi singură această tulburare.
Iată câteva recomandări utile care te vor ajuta să faci corecturile necesare sau să le apli înainte de a vizita medicul pediatru.
În timpul bolii
- În cazul în care copilul este în al doilea an și este hrănit cu lapte matern, asigură-te că va cere să sugă mai des și că alăptările vor fi mai scurte - răspund nevoii lui.
- Copilul are un apetit mai slab și va mânca mai puțin, însă este vital să primească o cantitate suficientă de lichide.
- Pregătește și oferă deseori copilului tău o varietate de mâncăruri, de consistență mai moale (supe, ciorbe, supe de legume, bucăți de pepene proaspăt, pepene verde...) și asigură-te că acestea sunt mâncărurile lui preferate.
- Între mese, oferă-i lichide, de preferat doar apă, chiar și în înghițituri mici, într-o cantitate mai mare decât de obicei deoarece pierderile sunt mai mari (prin scaun, piele, respirație).
- Monitorizează comportamentul copilului tău și răspunde nevoilor acestuia: dă-i lichide sau alimente în cantitatea pe care o poate suporta.
După boală sau o perioadă de aport alimentar insuficient
(sau alte motive economice sau socio-emoționale):
- Este necesar să încurajăm copilul să mănânce mai mult și/sau mai des până când își recăpătă greutatea pierdută și continuă să crească normal.
- În cazul în care copilul este mai mic de 2 ani și este hrănit cu lapte matern, este necesar să se continue alăptarea în funcție de nevoile copilului, probabil mai frecvent.
- Fii atentă la recomandările de alimentație optimă în concordanță cu vârsta copilului, dar ține cont că nevoile copilului tău sunt mai mari în acest moment.
- Pentru a răspunde în mod adecvat nevoilor nutriționale crescute ale copilului, asigură o dietă proteică de înaltă calitate: diverse tipuri de carne, pește, pasăre, ouă și leguminoase (mazăre, fasole, linte) combinate cu cereale sunt o opțiune bună; copilul va obține astfel aportul necesar de minerale – fier și zinc.
- Este necesar să se prepare alimente cu densitate energetică mai mare; de aceea, adaugă o linguriță de ulei sau un cub de unt în piureuri (griș, terci de mălai, cereale).
- Continuă să hrănești copilul cu fructe și legume proaspete care sunt disponibile la nivel local.
- Pregătește mâncarea așa cum se prepară de obicei în familie.
- Nu-i refuza mâncarea copilului, dar evită să oferi: formule suplimentare de lapte praf, lichide și alimente îndulcite (sucuri cu adaos de zahăr, băuturi carbogazoase, prăjituri, dulciuri...), prăjeli care sunt nesănătoase, umplu stomacul și oferă energie, dar nu și alți nutrienți necesari și folositori.
Asigură-te că consulți un medic pediatru pentru o examinare și recomandări alimentare suplimentare, precum și pentru a determina dinamica monitorizării ulterioare a creșterii.