Crizele de furie: de ce se întâmplă și cum să reacționezi

Ce sunt crizele de furie?

Crizele de furie apar în toate formele și mărimile.

Acestea pot implica explozii incredibile de furie, frustrare și comportament dezorganizat – atunci când copilul tău „își pierde mințile”.

Este posibil să vezi plânsete, țipete, membre încordate, spate arcuit, lovituri, căderi, agitație sau fugă. În unele cazuri, copiii își țin respirația, vomită, sparg lucruri sau devin agresivi în timpul unui acces de furie.

De ce apar crizele de furie

Crizele de furie sunt foarte frecvente la copiii cu vârsta cuprinsă între 1 și 3 ani.

Acest lucru se datorează faptului că abilitățile sociale și emoționale ale copiilor abia încep să se dezvolte la această vârstă. Adesea, copiii nu au cuvintele necesare pentru a-și exprima emoțiile puternice. S-ar putea, de asemenea, să își testeze independența. Ei descoperă că modul în care se comportă poate influența modul în care se comportă ceilalți oameni.

Astfel, crizele de furie reprezintă unul dintre modurile prin care copiii mici își exprimă și gestionează emoțiile și încearcă să înțeleagă sau să schimbe ceea ce se întâmplă în jurul lor.

Și copiii mai mari pot avea crize de furie. Acest lucru se poate datora faptului că nu au învățat încă modalități mai adecvate de exprimare sau de gestionare a emoțiilor.

Atât în cazul copiilor mici, cât și în cazul copiilor mai mari, există anumite lucruri care pot duce la accese de furie:

• Temperamentul: acesta influențează rapiditatea și intensitatea cu care copiii reacționează la evenimente frustrante. Copiii care se supără ușor ar putea fi mai predispuși la crize de furie.
• Stresul, foamea, oboseala și suprastimularea: acestea pot îngreuna exprimarea și gestionarea emoțiilor și a comportamentului copiilor.
• Situații la care copiii pur și simplu nu pot face față: de exemplu, un copil mic ar putea avea dificultăți în a gestiona faptul că un copil mai mare îi ia o jucărie.
• Emoțiile puternice: îngrijorarea, frica, rușinea și furia pot fi copleșitoare pentru copii.

Autoreglarea este capacitatea de a înțelege și de a gestiona comportamentul și reacțiile. Copiii încep să  dezvolte această abilitate pe la 12 luni. Pe măsură ce copilul crește, va fi mai capabil să își regleze reacțiile și să se calmeze atunci când se întâmplă ceva supărător. Ca urmare, vei vedea mai puține crize de furie.

Cum să previi crizele de furie ale copiilor mici

Există câteva lucruri pe care le poți face pentru a preveni crizele de furie:

• Redu stresul. Copiii obosiți, înfometați și suprastimulați sunt mai predispuși la crize de furie.
• Fii atent la emoțiile copilului tău. Dacă ești conștient de emoțiile copilului tău, ai putea să simți când se apropie emoțiile puternice. Poți vorbi despre ceea ce se întâmplă și îți poți ajuta copilul să gestioneze emoțiile dificile. S-ar putea, de asemenea, să reușești să îi distragi atenția copilului.
• Identifică factorii declanșatori ai crizelor de furie. De exemplu, copilul tău ar putea avea crize de furie atunci când mergeți la cumpărături. Ai putea să te pregătești pentru această situație sau să schimbi mediul pentru a evita crizele de furie. De exemplu, ar putea fi util să mergi la cumpărături după ce copilul tău a dormit și a mâncat o gustare.
• Vorbește despre emoții cu copilul tău. Atunci când copilul se luptă cu o emoție puternică, încurajează-l să descrie și ce l-a provocat. De exemplu, „Ai aruncat jucăria pentru că erai supărat că nu funcționa? Ce altceva ai fi putut face?”

Cum să gestionezi crizele de furie ale copiilor mici, atunci când acestea apar

Uneori crizele de furie apar oricât de mult te-ai strădui să le eviți. Iată câteva idei pentru a face față crizelor de furie atunci când acestea apar:

• Rămâi calm (sau prefă-te că ești calm!). Acordă-ți un moment pentru tine, dacă ai nevoie. Dacă te enervezi, vei îngreuna situația atât pentru tine, cât și pentru copilul tău. Când vorbești, păstrează-ți vocea calmă și echilibrată și acționează calm și lent.
• Recunoaște emoțiile puternice ale copilului tău. De exemplu, „Este foarte supărător când înghețata cade din cornet, nu-i așa?” Acest lucru poate ajuta să previi scăparea de sub control a comportamentului și îi oferă copilului ocazia de a-și reseta emoțiile.
• Așteptă să treacă supărarea. Rămâi aproape, astfel încât copilul tău să știe că ești acolo. Nu încerca acum să te înțelegi cu el sau să îi distragi atenția. Este prea târziu odată ce a început criza de furie.
• Preia controlul atunci când este nevoie. În cazul în care copilul face crize de furie pentru că vrea ceva, nu-i da copilului ceea ce vrea. În cazul în care copilul nu vrea să facă ceva, folosește-ți judecata. De exemplu, în cazul în care copilul nu vrea să iasă din baie, scoaterea dopului ar putea fi mai eficientă decât ridicarea copilului.
• Fii consecvent și calm în abordare. Dacă uneori îi oferi copilului ceea ce își dorește atunci când face crize de furie și alteori nu, problema s-ar putea agrava.

Atunci când copilul se comportă bine, recompensează-l cu multe laude entuziaste. De exemplu, atunci când copilul numește o emoție puternică, cum ar fi „furie”, sau când copilul se calmează înainte de a începe un acces de furie.

Crizele de furie la copiii preșcolari și la școlarii mici 

Poți folosi toate sfaturile de mai sus pentru a-ți ajuta copiii preșcolari sau copiii de vârstă școlară mică să depășească crizele de furie.

La această vârstă, copiii sunt, de asemenea, mai capabili să înțeleagă că acțiunile lor au anumite efecte. Acest lucru înseamnă că, uneori, poți folosi consecințele pentru a gestiona comportamentul copilului.

Este important să te asiguri că nu recompensezi accidental crizele de furie. De exemplu, în cazul în care copilul tău are un acces de furie pentru că îi spui că nu îi cumperi o acadea, dar apoi cumperi acadeaua, acest lucru recompensează furia. Să țipi sau să te rogi de copilul tău atunci când acesta face crize de furie poate fi, de asemenea, o recompensă, deoarece îi oferă copilului atenție.

În cazul în care copilul tău are nevoi speciale, cum ar fi tulburări de spectru autist (TSA), este posibil să aibă crize de furie frecvente sau severe. Consultă articolul nostru despre comportamentul provocator la copiii cu TSA sau cere sfaturi de la profesioniștii care lucrează cu copilul tău.

Gestionarea crizelor de furie

Gestionarea crizelor de furie poate fi foarte obositoare și stresantă. S-ar putea să simți că trebuie să intervii pentru a pune capăt imediat unui acces de furie. Dar, dacă nu este periculos, te poate ajuta să iei o pauză până când decizi cum să reacționezi.

Iată câteva idei pentru a-ți păstra calmul și pentru a privi obiectiv lucrurile:

• Elaborează o strategie pentru crizele de furie. Pregătește un plan clar despre cum vei gestiona un acces de furie în orice situație în care te afli. Concentrează-te pe punerea în aplicare a planului tău atunci când se produce criza de furie.
• Acceptă faptul că nu poți controla direct emoțiile sau comportamentul copilului tău. Nu poți decât să îți protejezi copilul și să îi ghidezi comportamentul, astfel încât să fie mai puțin probabil să apară crize de furie în viitor.
• Acceptă faptul că este nevoie de timp pentru ca schimbarea să se producă. Copilul tău mai are mult de crescut până când crizele de furie vor dispărea pentru totdeauna. Dezvoltarea și exersarea abilităților de autoreglare sunt sarcini care durează toată viața.
• Evită să te gândești că o face intenționat sau că încearcă să te supere. Copiii nu fac crize de furie în mod deliberat – sunt blocați într-un obicei prost sau pur și simplu nu au abilitățile necesare pentru a face față situației.
• Păstrează-ți simțul umorului. Dar nu râde de crizele de furie – dacă o faci, s-ar putea să îți răsplătești copilul cu atenție. De asemenea, s-ar putea supăra și mai mult dacă va crede că râzi de el.
• Dacă ceilalți oameni se uită urât la tine, ignoră-i. Fie nu au copii, fie a trecut atât de mult timp de când au avut un copil mic, încât au uitat cum este.

Nu te judeca prea aspru ca părinte pe baza numărului de crize de furie ale copilului tău. Nu uita că toți copiii au crize de furie. În schimb, concentrează-te pe modul în care răspunzi la crizele de furie. Și nu uita că ești doar un om și că o parte din meseria de părinte înseamnă să înveți lucrurile din mers.